Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 16.06.2011
Tematica: reforma regiunilor de dezvoltare
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Raluca Cret, Ana Kovacs
Titlul articolului: Românii nu vor să-şi piardă judeţele
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.jurnalul.ro/special/special/romanii-nu-vor-sa-si-piarda-judetele-581741.html


 

 

Potrivit proiectului privind reorganizarea administrativ-teritorială, propus de PDL, cele 41 de judeţe vor fi comasate în opt judeţe sau regiuni. Decizia de a redesena harta administrativă a ţării  este una politică şi nu este susţinută de nici un studiu care să ateste necesitatea şi viabilitatea unui astfel de proiect. Cu atât mai puţin au fost consultaţi românii de rând. Jurnalul Naţional a făcut un sondaj prin ţară, întrebându-i pe români ce părere au despre planurile puterii, iar concluzia nu a fost în favoarea ei.

 

Citiţi şi - Boc: "Uniunea Europeană se uită la noi şi spune Sunteţi fraieri că nu fructificaţi avantajul pe care vi-l dăm, să aveţi judeţe mai mari"

 

Judeţele Mureş, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu şi Alba ar urma să fie comasate în Regiunea Centru cu capitala la Braşov. Harghitenii nu sunt deloc încântaţi de această idee.

 

Dako Eva: "Să faci din România voievodat, cum a fost acum 200 de ani, este interesant, dar când a visat numitul BĂSESCU… este un coşmar, motivat de accesarea fondurilor UE. Nici până acum nu am consumat fondurile care ne-ar fi revenit, cu voievodate-regiuni sau megajudeţe nici aşa nu vom accesa. Degeaba ne opunem, totul va fi realizat, dacă politicienii nu se vor trezi...

Într-un fel ar fi ideal să scăpăm de birocraţie – dar trăim în România –, iar pentru rezolvarea anumitor treburi oficiale să ne deplasăm din Ciuc 100-250 km este chiar absurd!".

 

Csedo Zsofia: "Aşa cum îi cunosc pe politicienii UDMR, ei ştiu să aducă hotărâri înţelepte, nu vor fi parteneri în realizarea judeţelor mamut. Aceste regiuni sunt dorite doar de PDL. Megajudeţele ne-ar dezavantaja din mai multe puncte de vedere, de exemplu, în rezolvarea problemelor administrative.

În Harghita avem şi aşa mari distanţe de la reşedinţa de judeţ, de exemplu, Praid, Borsec, Lacu Roşu, Topliţa...".

Moldovan Marius: "În principiu, reconfigurarea ţării pe criterii bine stabilite, deci eventual judeţe mai mari, nu neapărat cele propuse, e ok, cu respectarea dreptului la opinie, deci cu referendum, însă orice idee referitoare la Ţinutul Secuiesc se exclude. Oricum majoritatea maghiară nu a iniţiat niciodată discuţii cu românii din zonă, nu s-au stabilit drepturile ce vor fi lezate sau care sunt eventualele obligaţii... de fapt, dacă mă gândesc bine, la nici un talk-show făcut de televiziunile naţionale nu sunt chemaţi români din Har-Cov".

 

Nici în judeţul Mureş localnicii nu sunt prea încântaţi de idee.

Julia Bereczki: "Sunt totalmente de acord cu o regionalizare, dar să nu se impună limite etnice. Nu pot accepta ca acest proces să fie realizat în pripă, aşa cum se conturează această propunere a PDL-ului". 

 

Florin Moldovan: "Le-a băgat mortul în casă la UDMR-işti, ca să scape de ei, să iasă de la guvernare. Poate măcar acum o să iasă".

 

Alexandra Moraru: "Nu ştiu cât de importantă este pentru noi această reorganizare, dar recunosc că nici nu mă pricep foarte bine la problemele acestea. Eu n-am încredere că se va face cum trebuie, pentru că orice schimbare care s-a făcut la noi a fost în detrimentul populaţiei".

 

Cătălin Hegheş: "Actualele regiuni de dezvoltare pentru mine e destul de limpede că nu prea au nimic în spate. Nu au putere decizională, buget şi legitimitate, pentru că nu au conduceri alese. Au un aparat birocratic supradimensionat. fi-atunci de ce n-am regândi organizarea administrativ-teritorială? Până aici am mers bine, însă, ca-n multe alte locuri în care intervin minorităţile care în anumite zone sunt majoritare, ne-am lovit de chestiunea etnică. Sincer, eu nu ştiu care ar fi modelul ideal, însă constat că discuţia se duce total pe lângă argumente logice, economice, administrative în favoarea celor de tatonare politico-naţionalistă".

 

Mariana Chirteş: "Cineva a dormit prost. Şi de imaginat e foarte greu cum se poate face reorganizarea asta administrativă. Din punct de vedere al procesului democratic, e un regres, ne întoarcem la centralizare după ce 20 de ani am bătut monedă pe descentralizare".

 

 

"Categoric nu sunt de acord să dispară Alba"

Nici locuitorii din Alba nu vor să rămână fără judeţ. "Nu cred că reorganizarea administrativ-teritorială a României se poate face după bunul plac al cuiva, fie el preşedinte, prim-ministru sau ce vreţi dumneavoastră. Oamenii ar trebui consultaţi prin referendum, în fiecare judeţ, pentru că fiecare zonă are particularitatea şi obiceiurile ei. Categoric nu sunt de acord să dispară Alba. Oricum, de-a lungul istoriei, Alba Iulia a fost «decapitată» de rolul ei istoric, chiar şi ziua de 1 Decembrie, Ziua Unirii tuturor românilor, a fost aruncată în derizoriu", a apreciat Emanuel Goţia, inginer din Alba Iulia. "Apăi, noi avem aicia aproape, domnule dragă, un oficiu prefectural, la Cîmpeni, unde merem şi ne rezolvăm problemele, chiar dacă unele sate şi cătune sunt la 40-50 de kilometri distanţă, da oricum îi mai aproape ca până la Alba Iulia... Cum mi-ai zîs? Să merem până la Braşov? Da’ pentru ce Doamne, bate-mă? Nu domne, nu are cum să se facă aşa ceva, doar nu suntem toţi idioţi. Am înţeles cu tăiatul de pensii, de salarii, că aşa vreau americanii şi FMI-ul ăla, da’ să ne mai şi mutăm iară cu judeţul, asta nu-i permis... Păi, nu ziceau domnii de la Bucureşti că înaintăm în democraţie şi capitalism? Păi, amu ce facem? Merem înapoi înainte de Ceauşescu? La regiuni? Sau mai înapoi? Spre Avram Iancu, care-şi lua opincile în spate şi pleca la Viena şi Budapesta să se certe cu ăia... Apăi, daca-i aşa, domnule dragă, noi tot spre vest vrem să merem, că acolo-i civilizat şi frumos, nu spre est, spre Braşov, Bucureşti şi ruşi... Nici să nu mai amintească de lucruri de-astea... Io-ţi spun dumitale că moţii îs răbdători, dar au o limită. Nu-i mult de când or vrut să ni-l trimită pe şovinul ăla pe aici, pe la Abrud, să stea cu urmaşii marelui Iancu pe care l-o batjocorit... Amu ce vor ăia, să fim vecini, să stăm cu el la masă şi să fim de acord cu prostiile lui? Aşa ceva nu-i oblu, domnule dragă... Să ne lase în pace cu viaţa noastră grea de pe munţi, să nu ne mai strîce minţile cu poveşti de Bucureşti... că aceia nu ştiu cum se trăieşte aici la noi, la munte... nu ştiu ce-i ăla trai de pe o zi pe alta şi muncă până cazi în cap pentru nimica-nimicuţa...", ne-a povestit Ioan Neag, un moţ vrednic din comuna Horea, Munţii Apuseni. (Lucian Dobrater)

 

Vâlcenii vor să facă referendum

Preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Câlea, va supune votării, în şedinţa extraordinară de vineri, propunerea de organizare a unui referendum pentru păstrarea în forma actuală a împărţirii administrativ-teritoriale, în judeţe, şi nu în regiuni, informează vâlcea1.ro. Social-democratul spune că propunerea democrat-liberalilor de a împărţi România în opt regiuni este ilegală şi vine în contradicţie cu posibilităţile materiale ale cetăţenilor. Într-o eventuală reîmpărţire administrativ-teritorială în regiuni, vâlcenii ar fi nevoiţi să-şi schimbe toate documentele de identitate şi să bată cale lungă, până la Craiova, pentru a afla răspunsuri la petiţiile adresate instituţiilor. În plus, această acţiune încalcă nu numai Constituţia, dar şi celelalte legi, susţine Opoziţia, care vorbeşte din ce în ce mai des despre un abuz. Fiind convins de justeţea raţionamentului vâlcenilor, preşedintele Ion Calea va propune consilierilor judeţeni, în şedinţă extraordinară de vineri, organizarea unui referendum. Potrivit proiectului PDL de reorganizare, judeţul Vâlcea ar urma să fie comasat alături de Mehedinţi, Gorj, Dolj şi Olt în Regiunea Sud-Vest – Oltenia, cu capitala la Craiova.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.